Gelozia nu apare întotdeauna din nesiguranță
In multe relații, gelozia este tratata ca un defect personal. Daca întrebi ceva, ești gelos. Daca observi ceva, ești paranoic. Daca vrei claritate, ești posesiv. Dar exista situații în care gelozia nu este cauza problemei. Este consecința unei dinamici relaționale confuze.
O strategie subtila: mutarea discuției
In anumite relații apare un mecanism psihologic foarte eficient. In loc sa fie discutata problema reala, conversația este mutata către reacția partenerului. De exemplu:
- apare un comportament ambiguu
- apare o întrebare legitima
- apare o reacție emoțională
Dar discuția nu rămâne acolo. Se muta imediat către eticheta: „Ești gelos.”
Ce se întâmplă de fapt
In acel moment apare o schimbare importanta de poziții. Cel care întreabă devine problema. Cel care a creat situația devine victima reacției. Este o inversare foarte eficienta, pentru ca schimba complet direcția discuției. Nu mai vorbim despre comportament. Vorbim despre reacția celui care l-a observat.
De ce funcționează aceasta strategie
Funcționează pentru ca activează doua mecanisme psihologice:
Rușinea – nimeni nu vrea sa fie perceput ca gelos sau paranoic. Eticheta produce imediat defensiva.
Confuzia – discuția nu mai este despre realitate. Devine despre percepția ta. Iar percepțiile sunt mult mai ușor de contestat decât faptele.
Când gelozia este provocata intenționat
Uneori lucrurile merg chiar mai departe. Persoana care respinge gelozia partenerului incepe, în același timp, sa manifeste ea însăși gelozie. Dar într-un mod diferit. Nu prin întrebări directe. Ci prin conflicte indirecte. Pentru ca tocmai ce își acuzase partenerul de posesivitate, paranoia, etc.
Paradoxul geloziei
Aici apare paradoxul. Când tu întrebi ceva, ești gelos. Când partenerul suspectează ceva, devine conflict. In realitate nu vorbim despre gelozie. Vorbim despre un dublu standard emoțional.
Ce produce acest mecanism în timp
In timp, acest tip de dinamica creează trei efecte:
- confuzie constanta
- autocenzura emoțională
- retragere progresiva
Partenerul incepe sa se întrebe daca problema este într-adevăr la el. Si incepe sa vorbească din ce în ce mai puțin.
Concluzie
Gelozia reala exista. Dar exista și situații în care gelozia este folosita ca instrument de control al conversației. Nu pentru a rezolva o problema. Ci pentru a evita responsabilitatea pentru situația creata.