Este posibil sa fi întâlnit oameni cu acest principiu: „Oricum nici o relație nu durează”. Privita atent, aceasta afirmație spune foarte multe despre disponibilitatea emoțională a celui care o face. Sau: „Nu înțeleg de ce oamenii se căsătoresc sau fac nunta, pentru ca oricum nici o relație nu durează.” Aceasta idee nu este despre căsătorie. Este despre relația cu angajamentul.
Ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei convingeri
La nivel profund, o astfel de afirmație poate indica:
- o viziune defensiva asupra relațiilor – nu exprima neapărat o luciditate, ci o forma de protecție: „Daca nu cred în durabilitate, nu risc dezamăgirea.”
- generalizarea eșecurilor trecute – experiențele dureroase sunt transformate în „adevăruri universale”, pentru a evita asumarea vulnerabilității: „daca toate se termina, nu mai trebuie sa ma implic complet.”
- evitarea responsabilității afective – angajamentul presupune continuitate, consecventa, prezenta. Pentru unii, aceasta perspectiva este mai amenințătoare decât singurătatea.
De ce aceasta mentalitate creează probleme într-o relație
O relație nu poate fi construita solid atunci când unul dintre parteneri pornește de la premisa ca:
- finalul este inevitabil
- investiția este inutila
- efortul pe termen lung nu are sens
Aceasta viziune:
- slăbește încrederea
- normalizează detașarea
- justifica lipsa de implicare
Nu pentru ca persoana nu iubește, ci pentru ca nu crede în rămânere.
Diferența dintre realism și cinism relațional
Realismul presupune: „Relațiile sunt dificile uneori, dar pot fi construite.” Cinismul spune: „Relațiile nu durează, deci nu are rost sa te implici prea mult.” Primul deschide. Al doilea închide.
Când viziunile despre viitor nu sunt aliniate
O relație sănătoasă nu presupune ca ambii parteneri sa vrea neapărat aceleași forme (căsătorie, nunta), dar presupune o viziune comuna despre durabilitate, angajament și continuitate. Când unul vede relația ca pe ceva temporar, iar celalalt ca pe un drum de construit, apare un dezechilibru care, în timp, erodează conexiunea.
Întrebarea importanta nu este „cine are dreptate?”
Ci:
- credem amândoi ca merita sa construim?
- suntem dispuși sa rămânem și când devine greu?
- vedem relația ca pe o alegere zilnica sau ca pe ceva provizoriu?
Pentru ca o relație nu se rupe doar din lipsa de iubire, ci și din lipsa de credință în durata.
Concluzie
Afirmația „oricum nici o relație nu durează.” nu este neutra. Este o poziționare emoțională. Se spune, de fapt: ” Prefer siguranța distantei în locul riscului de a construi.” Iar o relație nu poate creste într-un spațiu în care angajamentul este privit ca o iluzie.