Asta e una dintre cele mai dureroase realizări.
Nu mai exista curiozitate
Nu mai întrebați:
- „cum te mai simți” – nu fizic neapărat, ci emoțional
- „ce ai”
- ce te apasă”
Totul devine automat.
Dispare efortul
- nu mai exista implicare reala
- nu mai exista dorința de a repara
- nu mai exista energie
Rămâne doar confortul
- rutina
- obișnuinta
- teama de schimbare
Nu mai exista creștere
Nu evoluați. Doar continuați.
Teama de pierdere vs dorința de a rămâne
Nu stai pentru ca vrei. Stai pentru ca:
- e greu sa pleci
- e familiar
- e cunoscut
Concluzie
Iubirea implica mișcare. Obișnuinta implica stagnare.
Verdict rece
Când nu mai exista alegere zilnica … nu mai este iubire. Este dependenta emoțională confortabila.