Telefonul suna. Nu răspunde. Dupa doua minute, te suna ea/el :”Scuze, iubire, eram în supermarket, la casa sa plătesc.” Te oprești o secunda. Nu pentru ca e în supermarket. Ci pentru ca nu era locul unde ar fi trebuit sa fie. Tu: „Ce faci acolo?” Ea/el: „Ma mai plimb și eu puțin.” Atât. Fara context. Fara explicație. Fara claritate.
Ce se întâmplă cu tine
Nu explodezi. Nu faci scandal. Dar apare ceva: o mica fisura. Pentru ca nu e prima data când auzi un astfel de răspuns. Si nu este despre supermarket. Este despre:
- lipsa de coerenta
- lipsa de transparenta
- senzația ca ești ținut la distanta
Încercarea de apropiere
Nu o/îl acuzi. Încerci sa înțelegi. Pui întrebări. Dar răspunsurile sunt:
- scurte
- plate
- fără deschidere
„Ma mai plimb și eu.”
Ce creează, de fapt, aceasta replica
Nu liniște. Neliniște. Pentru ca nu îți spune: unde e cu adevărat, de ce e acolo, ce înseamnă pentru relația voastră. Îți spune doar suficient cat sa nu poți demonstra nimic.
Si apoi vine conflictul
Pentru ca neliniștea nu dispare. Creste. Si când o exprimi, primești: „Tu nu o sa ai siguranță emoțională cu nici o/un – femeie/bărbat.”
Aici se produce ruptura reala
Nu în supermarket. Nu la apel. Ci aici. Pentru ca în loc sa răspundă la întrebare, îți redefinește problema: nu e comportamentul ei/lui – ești tu.
Ce se întâmplă psihologic
Este un mecanism simplu:
- creează ambiguitate
- apare neliniștea
- reacționezi
- devii „problema”
Si, în final tu te explici, ea/el nu schimba nimic.
Intre timp, în tine apare ceva periculos
Auto-îndoiala:
- „poate chiar exagerez …”
- „poate sunt prea sensibil …”
- „poate are dreptate …”
Dar adevărul e mai simplu
Nu reacționezi la o scena. Reacționezi la un tipar.
Tiparul
- lipsa de claritate
- răspunsuri superficiale
- evitare
- apoi inversarea vinei
Si atunci apare întrebarea reala
Nu: „De ce e în supermarket?” Ci: „De ce nu pot avea o conversație simpla, clara, liniștitoare cu omul de lângă mine?”
Diferența dintre o relație sănătoasă și una ca asta
Într-o relație sănătoasă: claritatea vine natural. Într-una dezechilibrata: claritatea trebuie ceruta. Si, chiar și atunci, nu vine.
Finalul scenei
Nu este despre loc. Nu e despre moment. Este despre senzația ca vorbești, dar nu ești auzit. Întrebi, dar nu primești răspuns. Simți, dar ești făcut sa te îndoiești.
Concluzie
Invalidarea emoțională nu arata dramatic. Nu tipa. Nu lovește. Dar face ceva mult mai periculos: te face sa nu mai ai încredere în tine.
Adevărul final
Nu ești „prea mult.” Ai fost într-o relație în care ți s-a oferit prea puțin.
PS: Si acum puteți sa veniți fiecare cu exemple concrete în care v-ați simțit la fel.