Intimitatea dozata este tot o forma de control
Exista relații în care nu ești respins. Dar niciodată pe deplin primit. Ești:
- dorit
- cautat
- invitat
- inclus parțial
Dar exista o limita invizibila. Un perimetru în care nu ai voie.
Apropiere condiționată
Ești binevenit când:
- nu întrebi prea mult
- nu ceri claritate
- nu atingi trecutul
- nu este prezent trecutul
- nu ceri asumare
In momentul în care apropierea devine profunda, apar:
- ironii
- retrageri
- schimbări de ton
- reproșuri
Mesajul implicit: „Te vreau aproape. Dar nu în miezul meu.”
Intimitatea reala presupune pierdere de control
Pentru un partener controlant, intimitatea este riscanta. Pentru ca intimitatea înseamnă:
- sa fii văzut imperfect
- sa nu mai poți controla imaginea
- sa fii confruntat cu propriile răni
- sa lași pe cineva sa conteze
Cine nu suporta vulnerabilitatea va limita apropierea. Nu prin declarații. Ci prin dozaj.
Cum se simte asta pentru tine
Simți:
- ca trebuie sa te reglezi constant
- ca dacă devii prea emoțional se răcește atmosfera
- ca atunci când te aproprii prea mult ești respins fin
Nu ești exclus brutal. Ești ținut la distanta elegant.
Concluzie
Când cineva te vrea aproape, dar nu prea aproape, nu e lipsa de iubire. Este frica de pierdere a controlului. Iar o relație nu poate deveni profunda acolo unde controlul este mai important decât conexiunea.