Paradoxul este simplu: un om blocat emoțional nu suporta un om conștient emoțional. De ce? Pentru ca prezenta ta ii expune rana.
Ce înseamnă „partener conștient”
Un partener conștient:
- întreabă
- analizează
- vrea claritate
- cere delimitări
- observa inconsecvente
- nu accepta ambiguitatea
Pentru un om anesteziat, asta este amenințător.
Ce simte omul anesteziat lângă tine
Nu spune asta, dar trăiește:
- „ma vede prea mult”
- „imi observa evitarea”
- „imi pune oglinda în fata”
- „imi cere sa simt”
Si atunci apar reacțiile:
- minimalizare
- ironie
- etichetare („ești prea sensibil”)
- retragere
- agresivitate defensiva
Nu pentru ca te urăște. Ci pentru ca te percepe ca pe un declanșator.
De ce te răcește
Pentru ca daca tu devii rece:
- nu mai întrebi
- nu mai ceri
- nu mai analizezi
- nu mai atingi rana
Si atunci se simte în siguranță. Dar paradoxul e acesta: femeia (sau bărbatul) care a lucrat sa te răcească nu suporta frigul. Pentru ca puterea ei venea din vulnerabilitatea ta. Când tu devii echilibrat și tăcut, el/ea pierde controlul.
De ce apar etichetele
- „ești posesiv”
- „ești paranoic”
- „exagerezi”
- „te consumi prea mult”
Traducere reala: „nu pot face fata nivelului tău de conștientă.”
Adevărul dur
Un om anesteziat emoțional prefera:
- liniștea superficiala în locul
- adevărului profund
Iar tu, daca ești conștient, nu poți trai la suprafață. Si aici apare ruptura.
Concluzie
Problema nu e ca iubești prea mult. Problema e ca iubești conștient. Iar un om care funcționează prin amorțire nu poate sta mult timp lângă cineva care vrea sa simtă tot.