Exista un fenomen psihologic interesant în relații. Unele persoane care au trăit ani de zile într-un context de infidelitate ajung, paradoxal, sa respingă ideea de siguranță emoțională. La prima vedere acest lucru pare contradictoriu. Dar mecanismul din spate este relativ simplu.
Adaptarea la realitatea dureroasa
Când cineva trăiește mult timp într-o relație în care exista infidelitate sau ambiguitate constanta, psihicul dezvolta mecanisme de protecție. Pentru a putea continua viata de zi cu zi, persoana învață sa:
- ignore anumite semnale
- minimizeze importanta unor evenimente
- accepte situații pe care altfel nu le-ar tolera
Aceasta este o forma de adaptare.
Normalizarea traumei emoționale
Dupa o perioada lunga, ceea ce inițial era o situație anormala începe sa para normala. Acest fenomen este numit normalizarea traumei relaționale. Persoana ajunge sa perceapă instabilitatea emoțională ca fiind inevitabila în relații.
De ce apare respingerea siguranței
Atunci când întâlnește un partener care cauta siguranță emoțională, aceasta nevoie poate părea exagerata. Nu pentru ca ar fi greșită. Ci pentru ca persoana nu a avut experiența unei relații în care siguranța emoțională a fost posibila.
Concluzie
Oamenii nu resping întotdeauna siguranța emoțională pentru ca nu o doresc. Uneori o resping pentru ca nu au avut ocazia sa o experimenteze cu adevărat. Iar ceea ce nu cunoști devine uneori greu de recunoscut sau de construit într-o relație noua.