(și de ce tăcerea lor doare mai mult decât plecarea)
Momentul în care aștepți ceva … și nu vine
Ajungi într-un punct în care:
- obosești
- te retragi
- începi sa pleci
Si, undeva în tine, exista o așteptare: „O sa ma oprească.” Dar nu o face.
Ce înseamnă, de fapt, lipsa reacției
Nu este întotdeauna lipsa de sentimente. Este, de multe ori:
- incapacitate emoțională
- orgoliu
- evitare
- frica de vulnerabilitate
Dar indiferent de motiv … rezultatul este același.
Ce face un om care iubește cu adevărat
Când simte ca te pierde:
- lupta
- vorbește
- se expune
- încearcă
Nu tace.
De ce unii nu te opresc
Nu știu cum – nu au învățat sa lupte pentru o relație
Nu pot – pentru ei, vulnerabilitatea este prea dureroasa
Nu vor suficient – și aici este partea care doare cel mai tare
Adevărul pe care nu vrei sa-l accepți
Un om poate sa simtă pentru tine … și totuși sa nu te oprească sa pleci. Pentru ca a simți nu înseamnă a acționa.
Ce se întâmplă în interiorul lor
In loc sa spună: „Sai. Nu pleca.” Spun în tăcere: „Daca pleacă, asta e.” Nu pentru ca nu contezi. Ci pentru ca nu pot ieși din mecanismul lor.
De ce tăcerea este atât de dureroasa
Pentru ca:
- nu oferă închidere
- nu oferă explicație
- nu oferă validare
Este un gol.
Ce începi sa te întrebi
- „n-am contat?”
- „n-a fost real?”
- „cum poate sa plece asa?”
Si răspunsul nu este simplu.
Realitatea dificila
Nu toți oamenii știu sa iubească prin acțiuni. Unii:
- simt
- dar nu se mișcă
- nu lupta
- nu opresc
Ce trebuie sa înțelegi (esențial)
Faptul ca nu te-a oprit nu spune doar ceva despre el / ea. Spune ceva și despre relație. Nu a fost suficient de asumata.
Concluzia psihologica
Un om care te pierde în tăcere: nu te-a avut niciodată complet.
Întrebarea care te eliberează
Nu este: „De ce nu m-a oprit?” Este: „De ce am așteptat sa fiu oprit?”