Conflictele sunt problema … sau felul în care le eviți? De ce te sperie conflictul? Pentru ca e periculos? Sau pentru ca te expune?
Când apare un conflict, ce faci? Spui ce simți cu adevărat? Sau spui ce „nu strica lucrurile”? Daca eviți conflictul, păstrezi liniștea sau creezi distanta? Si daca eviți, ce construiești de fapt? O relație fără conflicte sau o relație fără adevăr?
Când nu spui ce te deranjează protejezi relația sau te protejezi pe tine de disconfortul momentului? Si încă ceva foarte incomod, când explodezi dupa mult timp … e despre situația actuala? Sau e despre tot ce nu ai spus pana atunci? Si atunci te întreb: Ce vrei? Vrei liniște sau vrei o relație reala?
Conflictul nu incepe întotdeauna când ridici vocea. Poate incepe și mult mai devreme. In momentul în care simți ceva … și nu spui. Conflictele fac parte din viata noastră de zi cu zi. Conflictele nu apar pentru ca relația este greșita. Apar pentru ca este vie. Pentru ca doi oameni diferiți încearcă sa se întâlnească în același spațiu emoțional. Ceea ce face diferența nu este daca apare conflictul, ci ce facem cu el.
De cele mai multe ori, conflictele nu pornesc din răutate, ci din neînțelegeri. Din nevoile pe care nu le exprimam clar, din dorințele pe care le presupunem evidente, din așteptările despre care credem ca „ar trebui sa fie înțelese”.
UNDE GREȘIM?
Ca oameni, evitam conflictele din motive diferite. Uneori pentru ca nu avem suficienta încredere în noi. Alteori pentru ca nu vrem sa renunțam la poziția noastră, sau, pur și simplu, pentru ca nu ne pasa suficient de ceea ce simte celalalt.
Trebuie sa nu identificam conflictul cu persoana cu care avem acel conflict. Nu persoana este conflictul, ci situația în fapt. Trebuie sa gândim ca suntem doi împotriva unei probleme. Formam o echipa de soluționare. Astfel nu cădem în capcana de a repara persoana din fata, când defapt trebuie reparata situația în sine.
ROLUL STIMEI DE SINE ÎN CONFLICTE
Conflictele trezesc emoții puternice. Iar daca nu suntem confortabili cu propriile emoții sau nu știm ce sa facem cu ele, conflictul devine rapid copleșitor.
Conflictele pot fi intimidante pentru ca ne obliga sa ne exprimam. Sa spunem ce vedem, ce simțim, ce ne doare. De aceea, felul în care intram într-un conflict este strâns legat de stima noastră de sine.
Atunci când stima de sine este scăzuta, conflictele nu mai sunt despre situație, ci despre noi. Luam lucrurile personal. Intram în defensiva. Ne este greu sa spunem ce avem nevoie cu adevărat. Reacționam intens sau, dimpotrivă, ne retragem. Încercam sa facem pe plac, evitam responsabilitatea pentru propriile emoții și ajungem sa avem așteptări pe care nu le comunicam niciodată.
In realitate, conflictul nu ne sperie pentru ca este periculos, ci pentru ca ne expune. Ne arata exact acolo unde nu suntem siguri pe noi.
EVITAREA CONFLICTELOR CA STRATEGIE
Atunci când evitam conflictele în mod repetat, nu păstram liniștea. Cream distanta emoționala.
O persoana care evita conflictele nu o face din liniște, ci din frica. De multe ori, neaga problema. Schimba subiectul. Aduna frustrări în tăcere. Se străduiește sa fie „omul bun” sau, uneori, victima. Evita sa contrazică, chiar și atunci când în interior știe ca nu este de acord.
Evitarea conflictelor aduna, nu rezolva – frustrări, furie, nemulțumiri. Toate se strâng pana într-o zi în care izbucnesc, de multe ori disproporționat, asupra partenerului. Când conflictele nu sunt abordate la timp, ele nu dispar. Se muta în interior. Evitarea constanta a conflictelor este epuizanta psihic. Pentru ca presupune sa taci când ai ceva de spus și sa inghiți emoții care au nevoie de spațiu. Si uite asa, într-o zi, apare o situație mica. Un detaliu banal. Si reacția e disproporționată. Nu pentru ca situația e grava. Ci pentru ca tot ce nu a fost spus … iese.
Asa ajung conflictele sa para periculoase. Nu pentru ca ele sunt problema. Ci pentru ca vin prea târziu. Într-o relație sănătoasă, conflictul apare devreme – mic, gestionabil, real. Nu explodează. Se discuta. Pentru ca nu conflictul distruge relația. Ci tăcerea care îl amână.
CE SPUN PSIHOLOGII
Conflictele sunt un element natural în orice relație funcțională. Ele indica:
- diferențe reale intre parteneri
- nevoi neexprimate
- limite personale
- zone de vulnerabilitate
Conflictul ca mecanism de reglare – In relațiile sănătoase, conflictul are rol de:
- clarificare
- ajustare
- recalibrare emoțională
El permite actualizarea relației în funcție de nevoile reale ale ambilor partenerei.
Evitarea conflictului – evitarea apare frecvent din:
- anxietate de atașament
- frica de respingere
- stima de sine scăzută
- neîncredere în capacitatea de a gestiona emoții
Comportamente tipice:
- schimbarea subiectului
- minimalizarea problemei
- adaptarea excesiva
- acumularea de frustrări
Consecințele evitării – evitarea nu elimina conflictul. Il internalizeaza. Acest lucru duce la:
- acumulare emoțională
- resentimente
- izbucniri disproporționate
- distanțare afectiva
Conflictul și stima de sine – Nivelul stimei de sine influențează modul de intrare în conflict:
- stima scăzută – defensiva, evitare, supunere
- stima instabila – reacții intense, atac
- stima sănătoasă – exprimare clara, fără atac
Absenta conflictului nu indica sănătatea relației. Indicatorul real este capacitatea de a gestiona conflictul fără pierderea conexiunii.
CONCLUZIE
Evitarea conflictelor nu este o dovada de maturitate emoționala, ci un mecanism de protecție. Relațiile sănătoase nu sunt cele fără conflicte, ci cele în care conflictele pot fi duse fără frica. Conflictul este ca presiunea într-un vas închis. Nu o vezi. Dar exista. Când alegi sa nu spui, e ca și cum ai inchide capacul mai strâns. La început, totul pare în regula. Vasul sta liniștit pe foc. Nu se mișcă nimic. Doar ca în interior, presiunea creste. Fiecare lucru nespus este:
- un grad în plus
- o tensiune în plus
- un impuls care nu a avut unde sa iasă
Si pentru o vreme, rezista. Pentru ca oamenii pot duce mult. Dar nu la infinit. La un moment dat, nu mai explodează conflictul. Explodează tot ce nu a fost spus. Si atunci pare ca problema e reacția. Dar reacția nu e adevărata problema. Este rezultatul. Conflictul sănătos este ca o supapa. Lasa presiunea sa iasă constant. Putin. Controlat. Conștient. Evitarea este tăcere sub presiune. Si tăcerea nu tine relațiile în viata. Le umple pana când nu mai au loc de nimic real. Pentru ca o relație fără conflicte nu este liniștită. Este închisă. Iar într-un spațiu închis … nu creste nimic, decât presiune constanta.
Un conflict spus la timp e o fisura. Un conflict evitat devine o explozie.